Partea buna a deprecierii leului - 22 noiembrie 2011

Tendinta de usoara depreciere a leului ar putea continua pe termen mediu, insa acest proces ar fi in masura sa ajute economia nationala sa castige in competitivitate, spun analistii economici contactati de Curierul National. Banca Nationala a Romaniei nu mai poate tine cursul in reperele ultimilor doi ani avand in vedere contextul international si nici nu mai doreste acest lucru in conditiile in care leul depreciat pare a corespunde unui nou nivel de echilibru fata de economia reala. Ieftinirea in ansamblu a societatii romanesti prin slabirea monedei nationale poate sa incurajeze exporturile, dar si sa aduca in prim plan noi antreprenori care sa fie incurajati de costul in scadere al operarii unei afaceri.In aceasta toamna leul s-a inscris pe o usoara tendinta de depreciere, iar in ultimele saptamani cursul de schimb s-a consolidat peste reperul de 4,3 lei pentru un euro care nu fusese depasit decat marginal in ultimii doi ani si jumatate. Aceasta miscare nu este una episodica, iar moneda nationala va continua sa slabeasca pe termen mediu ne-au declarat ieri specialistii pe care i-am contactat. Profesorul universitar Mircea Cosea spune ca tendinta respectiva era de asteptat si nu trebuia sa fi surprins pe nimeni. El se asteapta ca pana la finalul anului sa avem un raport de 4,4 lei pentru un euro. 2012 reprezinta o necunoscuta, dar cel mai probabil ar fi ca perechea valutara euro/leu sa se mentina intr-un coridor de variatie cuprins intre 4,2 lei pentru un euro si 4,4 lei pentru un euro, cu putin mai sus decat canalul in care s-a tranzactionat incepand cu ianuarie 2009.Adrian Mitroi, secretar general al Asociatiei analistilor financiari - CFA Romania, spune ca trendul pe termen scurt cunoaste o accelerare temporara imprimata de contextul extern, insa se asteapta ca deprecierea monedei sa continue pe termen mediu, fara a fi insa marcata de oscilatii bruste sau de atingerea unor niveluri foarte departate de cele de astazi. Parcursul monedei nationale corespunde atingerii unui nou punct de echilibru fata de economia reala, mai afirma Mitroi.Analistul financiar Florin Citu ne-a declarat, de asemenea, ca nu este surprins de miscare avand in vedere ca BNR nu mai poate tine cursul in actualul context si probabil nici nu mai doreste sa se mai opuna. Inca mai este loc de depreciere, in contextul in care aceasta ramane singura modalitate de a crea competitivitate pentru economia nationala. "Avand in vedere ca acum canalul de creditare este distrus, competitivitatea va fi castigata numai prin curs", a zis Citu.O viziune similara are si Mircea Cosea care spune ca vede in deprecierea leului si un semn bun, in sensul favorizarii exporturilor care reprezinta "singura cale de a mai iesi din gaura in care suntem". El spune insa ca este nevoie de o mai buna corelare a politicii monetare cu cea bugetara, astfel incat Romania sa exporte. Economia locala este foarte slaba, dupa ce timp de trei ani de zile nu a avut loc o modificare consistenta a structurii exporturilor. Luand exemplul de la tarile invecinate, ar fi trebuit identificate nisele de desfacere din Uniunea Europeana pentru a ataca mai eficient respectivele piete in paralel cu o miscare mai viguroasa catre pietele extracomunitare. Cosea a citat tari precum Rusia, China sau India, care au fost mai putin afectate de actuala criza decat statele occidentale.Pentru un astfel de demers ar fi insa nevoie de o incurajare fiscala exceptionala a anumitor zone din economie. "Cred ca trebuie sa renuntam la cumintenia de scolar in clasa intai si sa facem pasi mai curajosi pentru a stimula sectoarele care au vocatie pentru export", a mai spus Cosea.Florin Citu spune ca prin depreciere nu numai exporturile ar fi incurajate, dar si activitatea interna. Intr-o tara cu o crestere economica mica si deficite inca mari, deprecierea ar fi o modalitate de a compensa lipsa de productivitate. In plus, acest proces ar fi si o parghie prin care banca centrala ar putea aduce lichiditate suplimentara in sistem, ajutand astfel cererea interna. Conteaza insa ca aceasta slabire a monedei nationale sa nu se realizeze printr-o volatilitate foarte mare pe curs, a subliniat Citu.In contextul unui razboi valutar tacit si Romania poate folosi deprecierea ca un debuseu de eliminare a presiunilor din economie, spune Mitroi amintind ca slabirea monedelor nationale este tintita deopotriva de tari precum China sau Elvetia. Un argument suplimentar in favoarea deprecierii il constituie faptul ca cei care au de castigat din intarirea monedei nationale nu mai au multe de oferit economiei. Capacitatea acestora pentru indatorare suplimentara este limitata ca si aceea de a asuma noi riscuri. In schimb ar fi agenti economici care ar avea de castigat dintr-un leu mai slab sau alti oameni care ar demara noi afaceri prin redesenarea unor modele de business avand costuri mai scazute. Acestia ar fi ajutati de un plus de competitivitate, oferind partea de tractiune pentru o economie care cara povara celor indatorati in euro. "Cei care acum se afla in stand-by ar beneficia de depreciere si astfel ar putea face pasul decisiv pentru a aduce cativa saci la cresterea economica", a spus Mitroi. El considera ca economia nominala si debitorii in euro au avut trei ani timp sa acomodeze efectele slabirii leului, iar acum a venit randul celorlalti sa fie ajutati.Mircea Cosea atrage insa atentia ca orice masura, precum aceea de depreciere, are efecte negative care sunt amplificate de o structura a economiei care creeaza valoare adaugata mica. Alcatuirea a fost gresita inca din anii '90, Romania avand trasaturile unei colonii a Europei, prin lipsa capitalului national si un canal import-export unic directionat. Mai mult decat atat, suntem in incapacitatea de a ne fructifica resursele proprii, a mai spus Cosea indicand modul deficitar in care este valorificata productia acestui an agricol bun.Unul dintre motivele nerostite pentru care BNR a tinut leul in frau pentru a impiedica o continuare a deprecierii acestuia a fost vulnerabilitatea sistemului bancar. Cum majoritatea debitorilor bancilor comerciale au contractate imprumuturi in euro, a existat o sensibilitate sporita a sistemului financiar fata de cursul valutar. Cresterea volumului creditelor neperformante pe masura slabirii leului in raport cu euro a fost un fenomen care trebuie sa ne puna in garda. Am ridicat aceasta problema analistilor economici contactati, iar acestia au avut o abordare nuantata.Florin Citu spune ca bancile au solutii pentru a contracara efectele deprecierii leului asupra creditelor acordate in euro. Exista varianta incercarii de a transfera intregul cost al riscului valutar catre cei care au contractat imprumuturile cu riscul ca unii dintre acestia sa intre in default. Pe de alta parte, bancile pot gasi un mod de a proteja cetateanul sau corporatiile prin recalculare a ratelor, restructurari si rescadentari. La creditele pentru populatie se poate opta pentru solutii care deja au fost convenite in anii trecuti cu unele companii debitoare, dupa cum sunt deja disponibile instrumente pentru noii clienti.Adrian Mitroi spune ca acum corelarea determinata econometric dintre volumul creditelor neperformante si deprecierea leului a slabit, numarul contractelor in default fiind influentate in mai mare masura de oscilatiile pe dobanda sau pe prima de risc.Un alt impact posibil asupra bancilor a unui leu depreciat ar fi necesitatea unui aport de capital suplimentar in masura in care adecvarea acestuia la portofoliul de active ar fi deteriorat de intarirea monedei in care sunt acordate cele mai multe dintre imprumuturi. Mircea Cosea spune ca exista o problema reala in aceasta privinta cu atat mai mult cu cat bancile locale au un actionariat slab, care dispune de resurse insuficiente. El adauga faptul ca multe dintre bancile romanesti sunt subsidiare ale unor institutii de credit straine care au probleme la ele acasa. Citu vede presiuni din aceasta directie si crede ca vor fi repatrieri de capitaluri in perspectiva asteptata a reducerii nivelului provizioanelor dupa trecerea incepand de anul viitor la standardele de contabilitate europene. "Acasa este nevoie de capital, iar competitia este acerba", zice Florin Citu care crede ca presiunea pentru deprecierea monedei nationale ar putea veni in 2012 si din aceasta directie. El apreciaza insa ca nu va fi nevoie de o capitalizare a bancilor in conditiile in care activele sunt deja mult depreciate. Mai degraba, bancile sunt vulnerabile pe indicatorii de profitabilitate a caror deteriorare pot alimenta neincrederea investitorilor in performanta acestora. Adrian Mitroi spune insa ca bancile sunt suficient de slabite pentru a avea nevoie de capitalizari suplimentare. Astfel, ar trebui adus capital de maxima calitate si nu forme hibride cum ar fi capitalul din imprumuturi subordonate. Deprecierea leului ar favoriza, in schimb, acest proces de recapitalizare intrucat investitorii ar trebui sa aduca mai putini euro pentru a-i schimba intr-o moneda nationala slabita.Orice discutie despre depreciere inseamna si o scadere in ansamblu a veniturilor populatiei, spune Cosea. Primii afectati vor fi cei care au credite in euro. Cei mai multi vor continua sa plateasca ratele de frica de a nu-si pierde casa. In schimb, va avea de suferit consumul ceea ce deja se vede in cresterea ponderii in cosul zilnic al alimentelor de proasta calitate. "Oamenii consuma mai multa paine, fasole, cartofi. Este o depreciere a calitatii vietii", spune Cosea care considera ca factorii de decizie trebuie sa aiba in vedere intreg ansamblul economic.Adrian Mitroi spune ca deprecierea monedei nationale va impune prioritizarea cheltuielilor la nivelul gospodariilor populatiei, iar tendinta va fi aceea de economisire, in detrimentul consumului. Analistul financiar intrevede un paradox potrivit caruia reorientarea catre economisire se va face catre lei si nu catre euro. In general, economisirea in euro era pentru investitii. Cum acestea sunt mai putin avute in vedere, accentul se va muta pe economisirea care sa asigure un tampon pentru consumul de sase-noua luni, iar acestea se realizeaza in moneda in care ai cheltuielile, adica in lei. In plus, moneda unica europeana este mai putin atractiva, prin randamentul negativ pe care il ofera, dobanda fiind mai coborata decat in zona euro.Florin Citu spune ca impactul va fi resimtit din plin de cei avand credite in euro, care inca traiesc si acum cu senzatia ca vor fi salvati de BNR. In realitate, nu ne va salva nimeni, iar prin depreciere, ca si prin inflatie, platim, la nivelul intregii societati, costurile intarzierii reformelor structurale. "Sper ca oamenii sa invete ca nu trebuie sa ai incredere in politicieni si in banca centrala", a zis Citu subliniind ca ar trebui sa ne bazam mai degraba pe propriile noastre forte.