Cum va arăta producţia de gaze naturale a României în următorii 10 ani: OMV Petrom pierde jumătate din volume, Romgaz un sfert. Singura salvare este în adâncurile Mării Negre
Potrivit informaţiilor Transgaz incluse în recent aprobatul plan de dezvoltare a reţelei de transport al gazelor pentru perioada 2022-2031, în cadrul OMV Petrom producţia pe uscat ar urma să scadă cu 55% în următoarea decadă. Nici la Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, deţinut de stat, estimările nu indică o creştere a producţiei în următoarea decadă, deşi scăderea este mai mică decât cea estimateă în cazul OMV Petrom. Astfel, tot potrivit datelor Transgaz, producţia Romgaz ar urma să ajungă anul acesta la 53,5 TWh (circa 5 miliarde de metri cubi) la 40,4 TWh (circa 3,8 miliarde de metri cubi) la nivelul anului 2031. Astfel, Marea Neagră devine singura soluţie pe care România o are la îndemână dacă vrea să evite scăderea masivă a producţiei interne de gaze naturale.
Pe proiectul Black Sea Oil & Gas, Midia Gas Development (MGD), unde producţia a început în vara acestui an, Transgaz estimează că producţia va fi de 11 TWh (circa 1 mld. metri cubi) anul acesta (deşi este posibil să fie mai redusă având în vedere că proiectul va injecta gaz în sistem doar jumătate de an). La nivelul anului 2031, producţia din perimetrul MGD ar urma să ajungă la 2,25 TWh (212 milioane de metri cubi), cu un vârf estimat pentru 2023.
Pentru Neptun Deep, proiectul-cheie din Marea Neagră, Transgaz dă ca dată de începere a producţiei anul 2024, dar cel mai probabil aceasta nu va începe mai devreme de 2026, ţinând cont de toate amânările de până acum.
Pe vârf de producţie, de aici se vor extrage 64,9 TWh (circa 6 mld. metri cubi pe an) pentru ca apoi să scadă.
(TGN) (SNG) (SNP)