ASF - stirba fara supravegherea bancara - 30 aprilie 2013

Dezbaterea publica legata de crearea si popularea Autoritatii de Supraveghere Financiara s-a cantonat pe doar doua paliere: necesitatea aparitiei noii structuri de reglementare si calitatea profesionala mediocra a majoritatii celor alesi sa o conduca. Lipseste in mod surprinzator aspectul principial care mie mi se pare, de departe, cel mai important: de ce supravegherea bancara nu face parte din nou constituita entitate? Pe langa faptul ca n-a fost dezbatuta public, neincluderea activitatii de supraveghere bancara in atributiile ASF este ilogica, neeconomica si detrimentala pentru eficienta viitoarei structuri. Prin insasi titulatura sa, ASF ar trebui sa poarte raspunderea reglementarii si controlului integrat al intregii piete financiare, piata din care fac parte - in toata lumea civilizata - si bancile. Cu precadere in Romania, prin compararea volumelor, se poate spune ca piata financiara se identifica in mare masura cu piata bancara. Ce sens are atunci incercarea de a simplifica si uniformiza reglementarea pietei financiare cata vreme cea mai mare componenta a pietei este lasata in afara ariei de supraveghere a ASF? E vorba aici de ignoranta sau, ca de atatea alte ori, si in acest caz nu suntem capabili sa construim institutional pe baza de principii, ci exclusiv in functie de oameni?Indiscutabil crearea unui organism unic de reglementare a pietei financiare este o initiativa laudabila, chair daca eficacitatea sa nu e garantata. Orice masura care duce in principiu la diminuarea birocratiei, la micsorarea costurilor de tranzactionare, la reducerea personalului inutil si la o supraveghere integrata mai eficienta nu poate face decat bine unei piete financiare muribunde, asa cum are astazi Romania. Ironic, aceasta masura a fost neglijata de asa-zisele guverne de dreapta si e pusa in opera de o guvernare social-democrata. E de neinteles insa de ce actuala coalitie politica rateaza oportunitatea integrarii complete a structurilor de reglementare financiara omitand sa aduca si supravegherea bancara de la BNR acolo unde acum ii este locul, la ASF. Sunt nenumarate argumentele pentru care supravegherea bancara ar trebui sa se faca tot in structura ASF, pornind de la logica elementara care a stat la baza ideii insesi de reglementare integrata si exhaustiva a pietei financiare. Cat de ridicole ar fi un CNA care ar supraveghea doar radiourile care emit pe unde scurte sau, la rigoare, un BNR care ar reglementa doar bancile cu sigla galbena? Si cu toate acestea majoritatea politica a acceptat decuparea din atributiile autoritatii financiare „unice“ a unui segment consistent de piata, punand sub semnul intrebarii din start functionarea eficienta a noii entitati. In sprijinul aducerii supravegherii bancare in curtea ASF vin apoi argumentele legate de reducerea costurilor, a schemelor de personal prea umflate, a rapiditatii, integritatii si eficientei fluxului de informatii, mai ales in momente critice. De oriunde am apuca-o, decizia politica a pastrarii supravegherii bancare in afara ASF nu are justificare nici logica, nici economica - nu pot de aceea suspecta decat negocieri de culise, fiefuri personale intangibile, comoditati manageriale ori putere de lobby fara argumente obiective. Mai este insa un aspect al deciziei, cel mai ingrijorator: mentinerea supravegherii bancare in cadrul BNR, in conditiile in care s-a creat o autoritate integrata independenta, perpetueaza un conflict de interese vadit, de care Romania avea sansa sa scape acum: cat timp autoritatea monetara - cea care decide costul creditului - este in aceeasi barca cu autoritatea de supraveghere bancara, niciuna dintre parti nu poate actiona independent, caci decidentul de politici va fi tentat sa relaxeze sau nu monetar in functie de starea de sanatate a sistemului bancar - de care tot el raspunde! - nu in functie de interesul public ori de mersul economiei reale. Mai simplu spus, banca centrala nu va reduce de exemplu dobanda daca prin aceasta miscare va afecta bilanturile bancilor, chiar daca economic ar trebui sa o reduca drastic. Conflictul de interese este flagrant si a fost documentat pe larg in nenumarate situatii istorice. Si din aceasta cauza, atunci cand au avut ocazia alte tari au scos supravegherea bancara de sub tutela autoritatii monetare, creandu-le astfel ambelor structuri premisele independentei de judecata si de actiune. Romania a ratat deocamdata sansa crearii unei structuri de reglementare suple, integrate si complete in domeniul financiar. Poate reusim la urmatoarea incercare. Doru Lionachescu este presedintele Capital Partners.