Incantatie pentru o noua ploaie de bani - 03 noiembrie 2011

Dupa revenirea inflatiei in coridorul tintei de inflatie de 3% a Bancii Nationale a Romaniei, institutia a decis ieri coborarea dobanzii de politica monetara la 6%, de la 6,25%. Banca centrala si-a motivat decizia prin consolidarea procesului de dezinflatie, dupa ce timp de patru luni cresterea indicelui preturilor de consum si-a redus dinamica. "Este un mesaj de incredere in stabilizarea inflatiei", a declarat pentru Curierul National consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.Masura de ieri este considerata insa ca fiind ea insasi generatoare de inflatie si distructiva pentru economie de catre Cristian Paun, conferentiar universitar la Academia de Studii Economice. "Va altera economisirile voluntare ale populatiei care vor fi mai prost remunerate. Expansiunea monetara va fi si ea incurajata", ne-a declarat acesta.Analistul financiar Calin Rechea spune ca decizia Bancii Nationale vine prea tarziu pentru a stimula cresterea economica si ca nu vizeaza decat o reducere a costurilor la care se finanteaza statul. Relaxarea politicii monetare va descuraja atragerea capitalului strain si coagularea resurselor interne, efectul urmand sa fie pierderea de competitivitate a economiei nationale si aruncarea acesteia in subdezvoltare. "Exista o prapastie mare intre ceea ce afirma BNR si ceea ce se intampla in realitate", a mai zis Rechea subliniind ca obiectivul economisirii interne este lipsit de orice stimulent. Valoarea banilor depozitati este erodata de inflatie, iar reducerea dobanzii favorizeaza expansiunea inflationista a cantitatii de bani care in septembrie a consemnat un nou maxim istoric de 209,13 mld. lei. Aceasta ploaie de bani ar putea continua cu efecte nocive asupra economiei, iar decizia BNR nu reprezinta decat o noua incantatie pentru procesul inflationist.Dobanda de politica monetara a BNR a fost tinuta la 6,25% de BNR inca din iunie 2010, timp de un an institutia fiind insensibila la puseul inflationist care a dus la cresteri anualizate de 7-8% ale indicelui preturilor de consum. Prima modificare a fost operata ieri in jos, la nivelul de 6%, banca centrala motivand aceasta decizie prin reducerea inflatiei la nivelul de 3,45% in luna septembrie de la 4,25% in luna precedenta, ceea ce se traduce printr-o intrare a acesteia in interiorul coridorului de variatie din jurul tintei de 3% fixate de BNR.Adrian Vasilescu spune ca decizia arata increderea institutiei pe care o reprezinta ca inflatia se va mentine coborata, iar aceasta a fost luata prudent, dupa patru luni marcate de o reducere a dinamicii de crestere a indicelui preturilor de consum. "Pentru lunile urmatoare se preconizeaza consolidarea procesului de dezinflatie, concomitent cu ajustarea in scadere a anticipatiilor inflationiste, in contextul mentinerii conduitei prudente a politicii monetare", se spune in comunicatul Bancii Nationale.Analistul financiar Calin Rechea spune ca decizia se indeparteaza de orice element de prudenta mentionat de BNR, fiind o ultima incercare de relansare economica in conditiile in care sunt din ce in ce mai putine posibilitati de actiune. "S-a trecut la relaxare monetara pe toate fronturile", a spus Rechea, atragand atentia asupra accelerarii cresterii masei monetare.In ultimele trei luni aceasta a atins consecutiv maxime istorice, in septembrie M3 urcand la nivelul de 209,13 miliarde lei, cu 13 miliarde mai mult decat in primavara (o suplimentare echivalenta cu 1,5 milioane pensii medii anuale!). Numerarul in circulatie s-a majorat, de asemenea, la o baza de calcul anualizata cu 9,8%, pana la 29,4 miliarde lei. BNR nu numai ca nu vine sa contracareze acest fenomen care ar putea avea impact asupra preturilor in anul 2012, dar prin decizia de ieri vine sa puna gaz peste foc.Cristian Paun, conferentiar universitar la ASE, este ferm de aceasta parere: "E clar ca se va impulsiona si mai tare fenomenul inflationist. Bancile vor pune mana rapid pe lei tipariti usor si ii vor expanda eficient, cu precadere prin imprumutarea unui stat ineficient. Orice productie de bani din nimic (expandata sau nu) va avea un impact in piata inflatand preturile. Rigiditatea preturilor (chiar daca exista intr-o oarecare masura) este doar o chestiune de timp. Mai devreme sau mai tarziu preturile vor reactiona la orice infuzie de bani."Adrian Vasilescu apreciaza insa ca nu exista o corelatie intre expansiunea masei monetare si preturile de consum avand in vedere argumentul mentionat in comunicatul BNR potrivit caruia "deficitul de cerere agregata persista". "E clar ca nu masa monetara impinge inflatia", a adaugat consilierul guvernatorului.Calin Rechea afirma ca relaxarea politicii monetare vine tarziu si poate ar fi avut sens sa fie facuta in urma cu doi-trei ani, atunci cand au procedat similar si celelalte banci centrale din lume. Acum insa un eventual efect este improbabil, mai zice analistul financiar care isi argumenteaza afirmatia pe observatiile facute asupra dobanzilor din piata. Bancile comerciale raspund putin la dobanda de politica monetara, iar tendinta ultimelor luni a fost aceea a unei cresteri a diferentialului dintre dobanzile la credite si cele la resursele atrase.Cristian Paun nu crede, la randul sau, in natura stimulativa a relaxarii monetare si se asteapta la consecinte contrare: "Daca ar fi stimulativa, de ce nu decide Banca Nationala a Romaniei sa faca dobanda egala cu zero? Dobanda de interventie este un mecanism prin care statul intervine pe piata capitalurilor private si care produce un haos cu efecte distructive pentru economie."O conturare a unui trend de relaxare a politicii monetare ar putea, dimpotriva, sa aiba efecte negative asupra dezvoltarii tarii, in conditiile in care capitalul necesar este insuficient. Rechea s-a declarat contrariat de contradictia dintre afirmatiile guvernatorului Isarescu de la finele saptamanii trecute potrivit carora economia romaneasca trebuie sa castige in competitivitate si decizia BNR de ieri. "Competitivitatea nu este adusa de zana maseluta cu bagheta magica; o faci din capital", a zis analistul financiar, adaugand ca reducerea dobanzilor defavorizeaza procesul de coagulare a resurselor interne si descurajeaza si intrarea capitalului strain. "Punem presiune pe bruma de capital pe care mai vrem sa o atragem. Pleaca si asta care a fost. Cum sa creasca economisirea?!"Intr-o criza inflationista, in mod normal, ratele de dobanda ar trebui sa creasca, sustine Cristian Paun. Accesul bancilor comerciale la bani ieftiniti de BNR va determina insa o coborare a dobanzilor la depozite, cu efecte negative asupra economisirii. "Interventia bancii centrale observam ca vine in sensul contrar situatiei din economia reala. In loc sa stimulam acumularea voluntara de capital, producem bani din nimic pe care ii aruncam pe piata pe post de capital, fara ca acesti bani ieftini sa aiba proprietatile capitalului", a mai spus Paun.Comunicatul de ieri de motivare a deciziei de politica monetara spune insa ca banca centrala acorda atentie acestui aspect: "CA al BNR reitereaza importanta stimularii procesului de economisire interna, inclusiv prin remunerarea adecvata a depozitelor bancare pentru a asigura sustenabilitatea deficitului extern si reducerea treptata in termeni relativi a dependentei economiei nationale fata de finantarile externe."Calin Rechea atrage insa atentia ca puterea de cumparare a romanilor scade in termeni reali si ca economisirea este in sine dificila. Atunci cand aceasta nu este stimulativa, va tinde sa se reduca si mai mult. Acest lucru va afecta deficitul extern, iar disponibilitatile mici de capital pentru investitii vor arunca economia nationala in subdezvoltare pe termen lung.Explicatia mai la indemana pentru decizia de ieri a BNR data de analistii independenti contactati de Curierul National este aceea ca aceasta vizeaza reducerea costurilor de finantare a statului. Calin Rechea spune ca presiunea pentru cresterea randamentelor la ultimele trei licitatii la titlurile de stat, ca si contextul extern nefavorabil, au precipitat decizia de coborare a dobanzii, dar efectul va fi cel mult o oprire temporara a acestei tendinte, nicidecum un acces mai ieftin la capital al Finantelor publice.Cristian Paun spune ca este evident ca efortul de reducere a costului capitalului este corelat cu nevoia de finantare a deficitului bugetar. Bancile comerciale prefera sa plaseze bani statului pe care il considera un client mai sigur, in detrimentul sectorului privat. "Acest tip de masura este facuta la presiunea statului (care vrea sa se imprumute fiindu-i "imposibila" reformarea, abtinerea de la proiecte alocate politic intr-un an electoral) si la presiunea bancilor (care acorda putine credite economiei reale)", mai spune profesorul de la ASE.Calin Rechea a adus in discutie, la randul sau, efectul anului electoral asteptat. Presiunile sunt mari asupra cresterii economice, fapt pentru care BNR consimte sa ofere o crestere economica iluzorie prin stimulente monetare. Pana cand efectele inflationiste se vor regasi la nivelul preturilor, alegerile vor trece. "Nu exista niciun fel de independenta a BNR. Faptul ca sunt independenti de Guvern nu l-am crezut niciodata, dar acum cred ca nu au nici independenta in exterior", a spus Rechea, care considera ca decizia de relaxare monetara s-a realizat la o directiva venita din sistemul bancilor centrale.Un alt beneficiar al deciziei de ieri vor fi bancile comerciale. Cristian Paun vorbeste chiar de o "recapitalizare" a acestora printr-un acces facil la facilitatile bancii centrale. Calin Rechea explica faptul ca o politica monetara tare ofera putin spatiu de manevra bancilor. O dobanda redusa insa permite cresterea diferentialului dintre resursele atrase si plasamente. Astfel, bancilor li se permite sa isi acopere din pierderile suferite dupa spargerea bulei creditarii.De ce reducerea dobanzii este distructiva pentru economie Cristian Paun, conferentiar universitar la Academia de Studii Economice din Bucuresti 1. Loveste in economisirile voluntare (dobanda va scadea); 2. Este inflationista si va eroda puterea de cumparare (consumul va scadea si companiile private vor avea probleme); 3. Salveaza pe cei care merita cel mai putin sa fie salvati in sistemul economic si care nu au reformat prea mult in interiorul lor (statul); 4. Usureaza imprumutul catre cei care produc cea mai redusa valoare din economie (institutiile statului, companiile de stat).