Leul, dresat pentru multinationale - 13 iunie 2013

2013 este al cincilea an consecutiv in care leul este tinut supraapreciat in perioada incasarii dividendelor, favorizand repatrieri avantajoase de profituri pentru multinationaleFenomenul a devenit si mai evident in acest iunie, cand, dupa incheierea sezonului, leul s-a depreciat intr-un ritm similar "atacului speculativ" din 2008Ilie Serbanescu: Aceasta sezonalitate este pastorita clar de Banca Nationala in folosul unor baieti destepti care sunt mai destepti decat baietii din energieDupa ce in prima parte a acestui an s-a regasit in intervalul de variatie cuprins intre nivelurile de 4,32 lei pentru un euro si 4,43 lei pentru un euro, moneda nationala s-a depreciat agresiv la inceput de iunie, atingand in numai cateva sedinte de tranzactionare nivelul minim in raport cu euro din ultimele sase luni. Avansul de peste 6% al perechii valutare euro/leu in mai putin de doua saptamani nu numai ca depaseste fluctuatiile medii pe acest instrument financiar, dar nu isi regaseste o miscare de o violenta nemai- intalnita decat in timpul asa-numitului atac speculativ din octombrie 2008.Coincidenta sau nu, deprecierea mai accentuata a leului a primit frau liber abia la finalul sezonului de incasare a dividendelor. Este, practic, al cincilea an consecutiv in care leul se intareste in aceasta parte a anului, favorizand repatrierea in conditii avantajoase a profiturilor multinationalelor de la noi, dar si raportari bilantiere ameliorate pentru bancile-mama cu expuneri importante pe Romania.Aceasta sezonalitate suparatoare - in care leul se intareste in primavara facilitand transferuri avantajoase pentru multinationale, pentru ca apoi sa se deprecieze catre inceputul lunii octombrie, lasand posibilitatea statului sa colecteze taxe si accize mai ridicate de la contribuabili - isi are mai degraba corespondenta intr-o activitate de trading decat a unor realitati economice.Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, ne-a declarat ca aceasta sezonalitate nu are nimic in comun cu repartizarea dividendelor, ci este normala avand in vedere pozitionarile de la inceput de an al marilor jucatori pe piata valutara. Analistul economic Ilie Serbanescu spune insa ca aceasta sezonalitate nu este intamplatoare si ca este pastorita chiar de Banca Nationala pentru a favoriza multinationalele si in special corporatiile bancare.Terminarea sezonului dividendelor a coincis si in acest an cu o dezlantuire a deprecierii leului dupa o perioada in care a fost tinut supraapreciat. Si in primele patru luni din 2012 perechea valutara euro/leu s-a mentinut, cu o volatilitate foarte redusa, intre nivelurile de 4,34 lei pentru un euro si 4,39 lei pentru un euro, pentru ca apoi sa vedem o urcare controlata a cursului, urmata de o explozie a acestuia catre un maxim istoric in a doua parte a verii, cand am consemnat si cel mai slab leu in raport cu euro.Acum, dupa o stare de supravanzare in cea mai mare parte a lunii aprilie, leul s-a intors pe o tendinta de depreciere a carei amplitudine nu o mai regasim decat in octombrie 2008, cand BNR a invocat asa-numitul "atac speculativ". Leul intarit in primavara favorizeaza repatrieri avantajoase pentru multinationalele care activeaza la noi, dar si o prindere mai buna in contabilitate a activitatii pe Romania ale unor consortii internationale. Unor tendinte naturale ale pietei - suprapuneri cu trenduri favorabile pe activele de risc, remitente sporite in perioada de Pasti - li se adauga insa operatiunile prociclice pe piata ale BNR si ale Trezoreriei care favorizeaza mentinerea unui leu tare in aceasta etapa a anului. Cum, catre luna octombrie, leul tinde sa se deprecieze favorizand stabilirea unui curs ce permite calcularea unor taxe si accize sporite pentru anul urmator, oscilatiile anuale faciliteaza un transfer mascat de avutie dinspre contribuabilul roman catre multinationalele care activeaza pe piata noastra.BNR si Trezoreria apasa cursul exact cand nu trebuieAceasta ciclicitate predictibila, care faciliteaza activitatea speculativa pe leu, a fost semnalata de Curierul National inca de acum doi ani si nu a fost infirmata de miscarile de piata pana in prezent. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, ne-a declarat insa ca sezonalitatea respectiva nu are nimic in comun cu acordarea dividendelor. Astfel, la inceputul anului, principalii jucatori pe piata valutara incearca sa isi asigure pozitii cat mai bune si realizeaza acumulari de lei, care favorizeaza existenta unei monede nationale intarite in aceasta parte a anului.Analistul economic Ilie Serbanescu spune insa nu numai ca fluctuatia de peste an are ca scop avantajarea multinationalelor, dar si ca aceasta este rezultatul unei favorizari vinovate din partea autoritatilor din Romania. "Aceasta sezonalitate este pastorita clar de Banca Nationala in folosul unor baieti destepti care sunt mai destepti decat baietii din energie", ne-a declarat Serbanescu. El spune ca BNR este cel mai mare jucator pe leu si ca isi poate permite sa faca aproape tot ce isi doreste. Problema este insa ca o face cu ceva (valuta din rezerva internationala a Romaniei) si pe seama cuiva (a majoritatii populatiei tarii).Afirmatiile lui Serbanescu par a fi sustinute de activitatea prociclica din piata a Trezoreriei in coordonare cu BNR. Astfel, licitatiile pentru titlurile de stat in valuta au avut loc cu precadere la inceputul anului. Spre exemplu, emisiunile in dolari, din 2012 si 2013, in valoare de 2,25 miliarde dolari si, respectiv, 1,5 miliarde dolari s-au realizat in lunile ianuarie si februarie, iar in martie 2010 am avut, de asemenea, o licitatie pentru un miliard de euro. Interesant este ca euro incasati de Ministerul de Finante la jumatatea anului 2010 au stat sub forma de lichiditate excedentara in sistem timp de luni bune - nefiind schimbati la curs avantajos - pentru ca sa fie vanduti "frizereste" de BNR in martie-aprilie 2011 cand cursul a fost apasat artificial, printr-o supravanzare masiva, catre nivelul de 4,06 lei pentru un euro, ultimul minim important din piata. In afara favorizarii multinationalelor care repatriau profiturile, nu vedem niciun alt element care sa explice fortarea cursului catre acele zone extreme.Deprecierea leului din aceste zile nu este legata de vreo schimbare in economia RomanieiSi deprecierea din aceste zile pare a fi sustinuta exclusiv de activitatea de tranzactionare. Adrian Vasilescu a subliniat, de altfel, ca la acest sfarsit de mai si inceput de iunie nu s-a intamplat nimic in economia nationala care sa justifice fundamental o depreciere accelerata a leului. Astfel, inflatia a fost mai degraba stabila, cu o scumpire a marfurilor prinse in indicele preturilor de consum de numai 0,23% in luna mai fata de aprilie a.c. De asemenea, productia industriala a crescut in aprilie cu 4,0% in serie bruta si cu 1,9% in serie ajustata sezonier la o baza de calcul anuala. Datele privind consumul au fost, iarasi, destul de bune. "Miscarea pe cursul euro/leu nu are nimic in comun cu Romania. Nu sunt lucruri specifice. Nu s-a intamplat nimic periculos", a spus Vasilescu.Sa nu uitam tabloul regionalSlabirea mai accentuata a leului din aceasta perioada poate fi pusa in legatura cu ceea ce se intampla in pietele internationale. A fost o unda de soc proiectata din Africa de Sud, care a ajuns in Turcia, s-a transmis catre Polonia, pentru ca apoi sa se rasfranga asupra intregii regiuni, a descris Vasilescu traseul valului de aversiune la risc din piete din aceste saptamani. El a mai adaugat ca intrebarea care se poate pune legitim in piata - de ce nu s-au intrunit sefii de banci centrale din regiune pentru a pune la cale un plan de actiune comun? - poate fi de inteles, insa aceasta nu tine cont de faptul ca astfel de consultari, daca au existat, nu aveau de ce sa fie publice.Leul, sub presiunea rambursarilor catre FMIIlie Serbanescu spune ca dincolo de aceasta cauzalitate conjuncturala (in care au cazut toate monedele regionale) si cea sezoniera leul are fundamente slabe, care favorizeaza deprecierea, dupa ce a fost tinut in chingi timp de patru ani cu banii de la Fondul Monetar International. A fost pana acum interesul BNR sa tina un leu supraapreciat, care a favorizat bancile comerciale cu capital strain. Acum nu se va mai putea insa, in masura in care avem de rambursat banii catre FMI. "Au fost intrari de 20 miliarde euro care au ajutat leul. Acum vor fi iesiri de 20 miliarde euro, plus dobanzi. Eu nu stiu daca domnul Isarescu este atat de fachir sa tina moneda", a zis Serbanescu.La inceputul anului, leul s-a intarit dupa ce emisiunile finantelor romanesti au fost incluse in indicele titlurilor de stat regionale de JP Morgan, iar guvernatorul a fost ajutat in sarcina pe care o are de la banci pentru a tine un curs stabil, insa acum investitorii marcheaza profituri si ies. "Si pe langa astea, mai are pe cap si o rambursare de 20 miliarde euro", a mai spus Serbanescu. Analistul economic a adaugat ca statul are si misiunea de a rostogoli o datorie externa de 100 miliarde euro, din care 70 miliarde euro reprezinta o datorie care nu este romaneasca. Acesta este si motivul pentru care agentia de rating Standard & Poor's ne tine la categoria "junk", pentru ca ei au in criterii si datoria privata care tot prin canalul valutar ar trebui sa treaca. "Romania raspunde si pentru ce nu a facut", a mai spus Serbanescu. El este ingrijorat ca 10 miliarde de euro din acordul cu FMI au scadente apropiate, ceea ce nu are cum sa nu puna presiune pe leu.Atac speculativ reusit?In anul 2008, BNR a respins violent tendinta de depreciere a leului, motivand ca este un atac speculativ indreptat impotriva monedei. Nivelul la care s-a regrupat atunci BNR, de 3,9 lei pentru un euro, istoria l-a validat a nu fi unul exagerat intrucat in numai cateva luni cursul a trecut peste reperul de 4 lei pentru un euro fara a mai privi inapoi pentru patru ani. Argumentatia BNR a fost o depreciere prea accelerata a monedei intr-un interval foarte scurt.Daca BNR ar fi consecventa cu acest criteriu, si deprecierea din aceste zile ar trebui amendata de interventii ale bancii centrale, intrucat in numai cateva sedinte, perechea valutara euro/leu a urcat cu 6,24%, nu mult sub variatia de 8,71% din toamna lui 2008. Adrian Vasilescu ne-a declarat ca intre cele doua momente nu sunt similitudini. Atunci a fost o incercare concentrata pe Romania, pe cand acum deprecierea este intr-un context mai larg regional. Pe de alta parte, BNR este pregatita sa intervina in orice clipa. O va face insa doar in functie de anumite considerente care vizeaza atat starea de lucruri, cat si obiectivele. In cat timp si in ce masura, acestea sunt doar considerente teoretice, a mai zis Vasilescu.Cum te poti apara de specula bancilorIn opinia lui Serbanescu, nu miscarile regionale sunt cele care marcheaza fluctuatiile pe curs. "Sa fim seriosi! Nu e nimeni interesat de leu cu exceptia unor multinationale si a unor banci din Romania care fac smecherii", a zis acesta. El a intarit ca bancile cu capital strain din sistemul local nu crediteaza economia, ci doar fac speculatii pe curs si pe dobanzi. Institutiile de credit arunca dobanzile in sus la marje de 6-9% pentru companii care astfel nu pot accesa imprumuturi. "Cat ar trebui sa fie profitul ca sa poti plati asa dobanzi!? Doar sa fie un profit de jaf!... Numai jefuitorii se pot imprumuta la dobanzile astea!", a mai spus Serbanescu.In opinia sa, BNR este un jucator suficient de puternic in piata pentru a descuraja activitatile speculative ale bancilor daca si-ar propune acest lucru. Realitatea este insa ca nu o face si toata politica institutiei vizeaza protejarea bancilor. "Eu sunt speriat de Isarescu, desi il cunosc de cand era mic!", a spus Ilie Serbanescu. El a afirmat ca, personal, incearca sa se fereasca de aceste fluctuatii si manipulari ale pietei tinandu-si cei nu foarte multi bani economisiti in mod egal in trei valute: dolar, euro si leu. "Eu leul nu pot sa il parasesc pentru ca in moneda asta fac toate cheltuielile", a conchis analistul economic.