Vanzarea de instrumente financiare fara autorizatie - 10 ianuarie 2017

Autor: Victor Stanila, Head of Compliance, Tradeville Sună insistent și îți propun să îți investești economiile în instrumente financiare care îți pot aduce profituri de 500 de euro “până ajungi la semafor”. Sunt zgârciți în informații, dar exagerați cu cifrele care cuantifică câștigul. Portavocile firmelor neautorizate care promovează agresiv produse financiare riscante către populație au devenit tot mai puternice în ultimii ani. Cât despre companiile pe care acești agenți, de multe ori neautorizați, le reprezintă, acestea funcționează „pe platforme de tip Forex” și oferă la tranzacționare produse financiare cu un nivel foarte ridicat de risc.Risc pe care unii dintre investitori încă și-l asumă deși fenomenul este de mult în atenția Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) care a emis nenumărate alerte. Ieri, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a anunțat trimiterea în judecată a unsprezece persoane sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la înşelăciune, înşelăciune, instigare la desfăşurarea de activităţi neautorizate pe piaţa de capital, desfăşurare de activităţi neautorizate pe piaţa de capital şi spălarea banilor.Victime pe două paliere. Ce este și mai îngrijorător la acest fenomen, firmele de acest tip fac două categorii de victime. Pe de o parte, avem tinerii care în căutarea unui job promițător acceptă – de multe ori fără să cunoască – un job în afara cadrului legal, iar pe de altă parte, sunt cei care din dorința de a face bani peste noapte se lasă înșelați.Comunicatul Parchetului descrie cum tineri au căzut în capcana activităţii infracţionale:„Persoanele implicate în activitatea de „call center” erau instruite să reproducă anumiţi termeni specifici pieţei de capital în discuţiile iniţiale pe care le au cu potenţialii clienţi, termeni pe care aceşti angajaţi nu îi stăpâneau în realitate, scopul fiind de a determina persoanele să accepte colaborarea”.Sub pretextul unor oferte imbatabile, reprezentanți ai unor companii create pentru un scop ilicit sună în mod insistent potențiali investitori pe care incearcă să îi convingă să tranzacționeze pe piața Forex. Odată ce acceptul investitorilor a fost primit, aceștia sunt îndrumați de un fals broker să depună banii într-un cont (de cele mai multe ori în paradisuri fiscale), să descarce o platformă de tranzacționare de pe un anumit site și să joace conform indicațiilor primite.Astfel, “operaţiunile pe piaţa de capital erau doar o legendă falsă, creată cu scopul a determina persoanele vătămate să depună sau să transfere banii, sens în care acestea primeau prin telefon instrucţiuni pentru a realiza operaţiuni cu instrumente financiare, după ce le erau deschise conturi. Pe baza instrucţiunilor primite, persoanele vătămate intrau pe contul de tranzacţionare şi realizau operaţiunile indicate, cu consecinţa pierderii sumelor de bani depuse sau transferate în anumite conturi bancare, de unde banii erau transferaţi imediat către conturi bancare din străinătate, nefiind niciodată folosiţi efectiv la efectuarea de plăţi către eventuali parteneri contractuali”, după cum descrie Parchetul.Așa s-a ajuns ca fenomenul Forex să genereze pierderi financiare de zeci de mii de euro foarte multor români care au crezut în sinceritatea și profresionalismul unui grup de companii, majoritatea cu legături între ele greu de demonstrat, care pretind a oferi în mod legal servicii financiare. Și aceasta într-un mod extrem de simplu. La ce infracțiuni te expui Atingerile aduse prevederilor imperative ale legislaţiei pieţei de capital ne reţin atenţia asupra următoarelor elemente: în ce măsură persoanele fizice pot răspunde penal şi dacă faptele acestora atrag răspunderea penală a persoanei juridice şi care sunt faptele pentru care pot fi traşi la răspundere.Este indubitabil că sancţiunea nerespectării cerinţei de autorizare îmbracă forma infracţiunii privind desfăşurarea fără autorizaţie a oricăror activităţi sau operaţiuni pentru care legea cere autorizarea constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale, conform art. 273 din Legea nr. 297/2004. În acest caz, răspunderea penală se naşte atât în legătură cu cu persoana fizică ce desfăşoară activitate neautorizată, cât şi în legătură cu persoana juridică atunci când administratorul, asociatul sau un alt reprezentant este cel care, cu bună ştiinţă, desfăşoară activităţi de promovare fără autorizare în scopul de a obţine profit.Or, promovarea serviciilor care fac obiectul exclusiv al unui intermediar autorizat sau al unei firme de investiţii externe atunci când se face prin alte societăţi poate fi realizată cu respectarea reglementărilor domeniului pieţei de capital. Decizia CNVM nr. 998/2011 reglementează activitatea de „introducing broker” ce constă în promovarea serviciilor unui intermediar printr-un altul sau preluarea şi transmiterea ordinelor către un alt intermediar spre executare. În cadrul deciziei se vorbește de promovarea serviciilor și activităților de investiții (definite la art 5 din Legea 297/2004) cu instrumente financiare (definite la art. 2 alin (1) pct. 11 din aceeași Lege).De observat că niciuna dintre persoanele juridice la care se face referire în cauză nu a fost trimisă în judecată, deşi se reţine că societăţile erau administrate sau controlate de unii dintre inculpaţi.Cu privire la actele materiale săvârşite, se constată că:“(…) inculpaţii, prezentându-se sub calitatea falsă de brokeri şi reprezentanţi ai societăţii de servicii de investiţii financiare Y.T.FX, înregistrată în Republica Mauritius, dar care nu este autorizată să presteze servicii de investiţii financiare în România, folosindu-se în mod fraudulos de platforma de tranzacţionare on-line Y.T.FX, au determinat mai multe persoane vătămate, cărora le-au creat convingerea că investesc în mod real, să depună sau să transfere sume consistente de bani în conturile bancare deţinute sau controlate de inculpaţi, cu scopul de a fi investiţi/folosiţi la operaţiuni pe piaţa de capital, operaţiuni care în realitate nu aveau loc, sumele de bani fiind însuşite de către aceştia”.Totodată, la încadrarea actelor materiale în norma penală trebuie avute în vedere şi mijloacele frauduloase folosite; în speţă “persoanele îşi declinau calitatea ilegală de „broker” (pentru a-i convinge astfel pe clienţi că au în faţă adevăraţi profesionişti), deşi aceştia nu au pregătire specifică sau drept conferit de instituţiile de profil din România, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru a activa pe acest domeniu de piaţă”.În consecinţă, în speţă, actele materiale îmbracă forma infracţiunii de înşelăciune în formă agravată, sub aspectul laturii obiective, întrucât, “se va reţine înşelăciune, în ipoteza în care bunul a fost însuşit de către o persoană ca urmare a inducerii în eroare a altuia, care, în urma amăgirii, face ca bunul să ajungă la făptuitor”, după cum s-a arătat în doctrină [G. Antoniu, T. Toader, (coord.), Explicaţiile noului Cod penal, vol. III, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015, p. 449].