Ce ascunde partea nevazuta a aisbergului financiar - 27 octombrie 2011
In fata investitorilor se afla un aisberg, avertizeaza un raport al companiei financiare canadiene IceCap Asset Management amintind ca tragedia Titanicului s-a datorat nu existentei ghetarului lovit, ci deciziilor gresite ale echipajului de la bordul navei. Aisbergul este oglinda perfecta a pietelor financiare, tentatiile aratandu-se la suprafata, in timp ce riscurile raman nevazute, sub nivelul apei. "La suprafata, oportunitatile atractive exista intotdeauna si apar ca fiind accesibile oricui. Exisa insa si riscuri in piata care, in mod normal, nu sunt la suprafata", se afirma in raportul IceCap preluat de publicatia online Zero Hedge.Liderii industriei financiare si media de business zugravesc frumos tabloul investitional global, spunand ca actiunile sunt ieftine si trebuie sa profitam de corectii pentru a cumpara. Aceasta viziune a fost incurajata de faptul ca in ultimii trei ani Guvernele au intervenit prin politica de bail-out impulsionand piata. Nu se stie insa pe ce orizont de timp aceasta strategie va mai putea fi continuata. In cele din urma, va veni un moment in care oamenii vor spune: "Gata! Nu mai putem inghiti asta!", ceea ce deja incepe sa se intrevada avand in vedere evolutiile de la Atena si Roma.Reprezentantii IceCap considera ca miscarea "Ocupati Wall Street!" care tinde sa devina globala reprezinta o dovada ca lucrurile se indreapta in aceasta directie. Trilioanele de dolari, yeni, euro si lire sterline cheltuite pentru salvarea bancilor nu au avut efecte benefice asupra cetatenilor de rand. Multi au ramas someri, pentru altii valoarea caselor a continuat sa fie mai mica decat cea a ipotecilor, iar frustrarea creste pe masura ce se mareste si discrepanta dintre bogati si restul populatiei. Nemultumirea devine generala si se va acutiza pe masura agravarii unei crize conduse de riscurile din partea nevazuta a aisbergului.Riscurile legate de datoriile suverane din Europa nu trebuie neglijate, dupa cum ponderea relativ mica a Greciei in PIB-ul zonei euro, de aproximativ 2%, nu face din chestiunea creditului guvernamental al acestei tari una nesemnificativa. Volumul datoriilor contractate de aceasta tara este cel care conteaza, cu atat mai mult cu cat creditorii acestei tari sunt bancile europene, mai aminteste raportul IceCap. Institutiile de credit sunt ele insusi amenintate si cum acestea opereaza cu un efect de parghie de 10 sau chiar 20 de ori, multe pot fi maturate de falimentul unei tari aparent marginale precum Grecia. Este o ironie faptul ca banca Dexia, considerata cea mai solida in urma testelor de stres din iulie a ajuns sa fie nationalizata de statul francez si cel belgian in caz de forta majora doar cateva luni mai tarziu.Gasirea unei rezolutii la nivel continental este mult mai dificila decat in SUA, stat federal cu politica fiscala si monetara comuna. Zona euro este compusa din 17 tari diferite, cu 17 coduri de taxe diferite, cu 17 sefi de stat diferiti si cu 17 economii nationale distincte. Calculul (17x17x17)x3 ne spune ca exista 118,6 miliarde de motive pentru care eurozona nu se afla in aceeasi pozitie ca America.Solutia gasita, a unui fond de bail-out, Facilitatea Europeana de Stabilitate Financiara (EFSF), capitalizat cu 440 de miliarde euro si care poate asuma datorii de 2 trilioane de euro sau chiar 2,5 trilioane euro fara a depune colateral, este total insuficienta. Institutia ar trebui, practic, sa acopere o arie foarte larga, lucru imposibil avand in vedere resursele de care dispune. EFSF ar avea ca mandat, nici mai mult nici mai putin decat sa indeplineasca urmatoarele cerinte: 1. sa furnizeze credite cu maturitati infinite pentru Grecia; 2. sa asigure finantarea falimentarelor Irlanda si Portugalia; 3. sa sustina creditul guvernamental pentru Spania si Italia; 4. sa reprezinte un card de credit imens pentru Belgia; 5. sa vina cu aport de capital nelimitat, fara restrictii, fara dobanda, si fara solicitari de dividende pentru fiecare banca europeana; 6. sa constituie o polita de asigurare pentru banci in cazul altor pierderi pe investitii neinspirate. Un alt risc este reprezentat de valurile de monetizari ale datoriilor din statele dezvoltate. IceCap considera ca incepand din 2012, Rezerva Federala Americana ar putea trece la programe mult mai radicale decat cele de relaxare cantitativa din anii trecuti. Astfel, banca centrala a SUA ar putea sa nu se mai margineasca la achizitionarea de titluri de stat din piata secundara, dar sa cumpere bonduri corporative si chiar actiuni. Banca Angliei, dupa ce in 2008 a tiparit echivalentul a 350 miliarde USD, acum a initiat un nou program pentru o suma egala cu 120 miliarde USD. Chiar si Canada s-ar putea alatura statelor cu politici monetare non-standard avand in vedere ca deja se discuta de o largire a cadrului de functionare a institutiei care sa nu se mai limiteze doar la obiectivul tintirii inflatiei.China ramane marea necunoscuta a aisbergului. In 2008-2009, pe fondul crizei globale, autoritatile din aceasta tara au lansat programe de stimulare. Daca in SUA si in Europa statele au incurajat bancile sa crediteze, China in schimb a solicitat bancilor sa acorde credite. Astfel, creditarea bancara a crescut cu 60% fata de 2008. Capitalul a fost insa gresit alocat, spre sustinerea fenomenului aparitiei oraselor-fantoma, unde poate fi gasit nici macar un singur locuitor. Cladiri nelocuite, mall-uri goale si poduri peste care nu trece nicio masina ne indica o suprainvestire menita sa ascunda absenta cererii domestice din aceasta tara. China poate surprinde pietele financiare in conditiile in care are orase goale si o multime de credite neperformante acumulate in sectorul bancar.IceCap Asset Management recomanda clientilor sai, inainte de toate, prudenta. Prezervarea capitalului trebuie sa fie prioritara intr-o lume financiara plina de riscuri inca necunoscute. Compania financiara canadiana spune ca la finalul crizei vor veni oportunitati investitionale cum nu apar decat o data in viata, insa pana la acel moment mai este si accentul trebuie pus evaluarea riscurilor.