Cum ne ferim banii din bancile cazatoare - 02 aprilie 2013

Ochii cat cepele pe banii tai! Grija pentru banii din banca ta! Atentie mare la ce face banca ta! Pana la o criza romaneasca este bine macar sa nu fim surprinsi de un val de criza iscat aiurea in Europa care sa se rasfranga si asupra sistemului financiar local. Prudenta este recomandata inainte de toate pentru ca nu este nimeni mai bun pazitor al banilor tai, decat tu, cel care i-ai castigat cu greu. Cum in sistemul bancar romanesc sunt in majoritate institutii de credit cu capital strain, este bine sa fim atenti la ce fac bancile respective in tarile de origine. Ecoul cazului Bank of Cyprus ne pune in garda ca trebuie sa ciulim urechea la ce se intampla si in tari indepartate, pentru ca unda socului financiar de acolo se poate propaga cu usurinta in buzunarul nostru. Cum facem, asadar, sa ne pazim banii si sa nu fim primii pierzatori la dezintegrarea unor sisteme financiare din Europa?Trei motive pentru care trebuie sa ne temem pentru banii nostriIntrebarea de mai sus pleaca de la o prima premisa ca sistemul financiar european este in ansamblul sau insolvent de facto, in conditiile in care datoriile uriase construite in ultimele decenii nu pot fi rambursate. Impasul datornicilor ar trebui sa se reflecte in falimente bancare, iar neonorarea obligatiilor de plata ale institutiilor de credit va afecta nu numai detinatori de bonduri de calibru, dar si deponenti. Daca cercetarea dumneavoastra sau consultantul financiar pe care il aveti au ajuns la o concluzie diferita, cum ca datoriile existente - de cateva ori PIB-ul - sunt sustenabile, iar sistemul financiar european nu este amenintat de insolventa, atunci probabil nici nu mai merita sa lecturati mai departe acest articol.A doua premisa de la care pornim sustine ca sistemul bancar romanesc nu se poate deconecta de la o criza europeana majora si tara noastra nu poate fi o insula de siguranta financiara intr-un ocean rascolit de furtuni. Romania a rulat constant deficite de cont curent, intregul model economic se bazeaza pe aportul de resurse externe, astfel incat o gatuire a fluxurilor financiare nu are cum sa afecteze bancile de la noi. Acestea au dat propriile lor credite proaste. La o rata de neperformanta de aproape 20%, calcule simple ne spun ca bancile nu pot ramane in picioare fara lichiditate injectata de la banca centrala, in conditiile unei capitalizari adecvate prin aportul de capital suplimentar de la bancile-mama. Or, daca aceste institutii vor avea probleme la ele acasa, fiind amenintate de insolventa, capitalul necesar acoperirii neperformantei de la noi va lipsi. De asemenea, daca aveti consideratii diferite si acceptati propaganda care ne spune ca avem un "sistem bancar solid", puteti renunta la citirea randurilor de mai jos.A treia premisa de la care pornim este aceea ca fondul de garantare a depozitelor bancare este insuficient in cazul unui cataclism financiar major. El poate fi eficient daca ne confruntam cu falimentul unei banci marginale, insa este neputincios daca o mare institutie de credit se prabuseste. Fondurile raportate la finalul anului trecut de 2,96 miliarde lei din sistemul de garantare nu ar fi de ajuns in cazul in care am avea un colaps al sistemului bancar din Grecia care sa scufunde indirect si bancile romanesti cu capital elen sau daca ar da faliment banci majore precum BCR sau BRD Groupe Societe Generale. La depozite garantate de peste 122 miliarde lei numai la nivelul populatiei (fara a socoti si cele deschise de IMM-uri), Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar (FGDB) are acoperire doar pentru un leu din fiecare 40 lei aflati in garantie. Operand cu un levier de peste 40 la unu (mai mare decat al bancii americane de investitii Lehman Brothers), acest fond de asigurare nu poate fi operational in cazul unui colaps sistemic. Criza cipriota ne avertizeaza ca atunci cand insolventa devine inevitabila, prevederile in vigoare ale schemelor de garantare sar in aer. (Nicaieri nu se spunea ca bancile pot fi inchise cu zilele, ca bancomatele pot da bani cu taraita sau ca sumele de bani depuse in banca iti pot fi taiate chiar si sub limita plafonului de garantare). Daca nu va temeti ca ati putea recupera banii in ani (ciuntiti de inflatie), daca aveti adormita vigilenta atat de necesara in capitalism de promisiunea garantiilor unui sistem fara acoperire, iarasi, nu cred ca aveti de ce sa parcurgeti mai departe materialul."Vacanta bancara" echivaleaza cu o insolventa recunoscuta a bancilorPrimul pas este sa iti cunosti bine banca si in ce sistem opereaza banca-mama. Atentie atunci la tara respectiva. O criza bancara in Grecia, Franta, Austria, Ungaria sau Italia trebuie sa te alerteze daca banca unde este constituit depozitul are actionar principal o banca din respectivul sistem. Daca discutiile privind randamentele titlurilor de stat ale tarilor respective, despre ponderea datoriilor in PIB si planurile de salvare ii intereseaza mai degraba pe cei lucrand in domeniul financiar, in schimb declararea unei "vacante bancare" de tipul celei din Cipru trebuie sa va puna in garda. Aceasta inseamna ca respectivele banci au ajuns in incapacitatea de a-si onora obligatiile de plata. Indirect, pe canale financiare pe care le inteleg numai cei sofisticati, si dumneavoastra, deponent intr-o banca-fiica, sunteti un creditor al bancii care este in incapacitate de plata.Poti avea cateva zile in plusBancile de drept romanesc au avantajul de a fi reglementate de Banca Nationala a Romaniei care teoretic poate pune in izolare institutia de credit de sub supravegherea sa fata de actionarul majoritar falit la el acasa. Este decizia fiecaruia daca se increde in aceasta capacitate a BNR de a pune in carantina sau daca vrea sa ramana printre ultimii creditori ai unei banci dintr-un sistem in care o cincime din credite sunt neperformante.Criza cipriota ne spune ca deponentii nerezidenti au fost avantajati fata de localnici. Mark J. Grant, autor al cartii "Outside the Box", observa intr-un comentariu preluat de publicatia online Zero Hedge ca deponentii de la Londra ai Bank of Cyprus, ca si cei din banca ruseasca Uniastrum, detinuta in proportie de 80% de Bank of Cyprus, au putut face retrageri in perioada in care "vacanta bancara" era in Cipru. Abia dupa votarea legilor de control ale capitalului de catre Parlamentul de la Nicosia, deponentii din strainatate si-au vazut accesul restrans la bani. Acesta este un lucru la care pot lua aminte romanii deponenti in bancile cu capital grecesc daca vad un colaps similar al sistemului bancar elen, cei de la BRD daca vad ca Societe Generale se confrunta acasa cu insolventa sau cei din BCR, Volksbank sau Raiffeisen daca vor vedea ca Austria cunoaste un colaps al sistemului financiar care sa aminteasca de cel din 1931 la caderea Credit-Anstalt. Uneori poate fi vorba de cateva zile, dar care sa fie foarte pretioase.Niciodata nu stii cat timp va mai fi "viu" mortul"Tradeaza-ti banca inainte ca ea sa te tradeze pe tine!", spune analistul Jonathan Weil intr-un comentariu pe Bloomberg plin de invataminte din criza cipriota. Cifre prezentate de Wall Street Journal ne spun ca insolventa sistemului bancar din Cipru era inevitabila, acesta fiind doar o piesa de domino rasturnata de taierea datoriilor de stat ale Greciei. Astfel, daca detinerile de titluri de stat grecesti ale Laiki Bank se ridicau la 3,41 miliarde euro la sfarsitul lui 2010, iar cele ale Bank of Cyprus la 2,41 miliarde euro, pierderile raportate pe aceste instrumente de credit la nivelul lui 30 septembrie 2012 se cifrau la 2,42 miliarde euro si, respectiv, 1,87 miliarde euro. Asemenea procentaje de pierdere nu pot fi acoperite de nicio alta categorie de venituri. Desi insolvente de facto, bancile cipriote au mai continuat sa reziste pana la acest inceput de 2013, de unde intelegem ca niciodata nu stim cat timp poate fi amanat un faliment legitim prin artificii contabile si adormirea increderii creditorilor terti.Din acest punct de vedere, este o arta cand sa stii sa pleci cu banii din banca. O fuga prematura poate lipsi capitalul acumulat de dobanda purtata si in consecinta il expune erodarii inflatiei. Uneori, anticiparea prea rapida a crizei poate fi, de asemenea, vatamatoare pentru economiile stranse. Tine de profilul de risc al fiecarui deponent, de informatiile si de inspiratia acestuia cum stie sa isi fereasca banii de un astfel de soc deflationist.Cum sa scoti cash-ul valorosIstoria falimentelor bancare si a fugilor cu banii din banci ne spune ca totdeauna a fost greu sa pui mana pe cash nemijlocit. In deflatie, valoarea acestuia este uriasa pe masura crearii unei falii intre instrumentele de credit denominate intr-o moneda anume si hartiile propriu-zise, care sunt mijloacele finale de stingere a datoriilor. O banca insolventa este greu de presupus ca va avea cash disponibil la bancomate sau in casierii.O fuga cu banii din banci este mai usoara prin transfer bancar, atat timp cat banca centrala asigura functionarea sistemului. De aceea este bine sa va ganditi la un recipient bancar care sa primeasca prin transfer banii de la banca insolventa la care aveti depozitul initial. Ulterior, cash-ul poate fi retras - in liniste - de la o institutie de credit mai indepartata de furtuna financiara de care vreti sa va feriti.