Plasamentele cu riscuri mici se imputineaza - 20 mai 2013

Alternativele pentru investitorii care cauta active lipsite de riscuri au devenit tot mai rare dupa criza din Cipru, scaderea prețului la aur și taierile de dobanzi ale bancilor centraleLipsa de incredere a investitorilor in sistemul financiar a crescut dupa soluția gasita pentru criza din Cipru. Si nu este vorba de investitorii institutionali, care mai au metode de diminuare a riscului (prin negociere, prin asigurare etc.), ci, mai degraba, de cei de retail, care cauta soluții de inmulțire a economiilor. Oameni care iși doresc ca portofoliul lor sa fie cat mai sigur, chiar daca randamentul realizat este foarte mic. Dar, in timp ce se descoperea cu stupoare ca depozitul bancar nu este o modalitate de pastrare a banilor, ci o investiție, cotația aurului intra in picaj. De la 1.900 dolari pe uncie, pana la 1.350 de dolari. „Justificarea“ pentru prabușire a fost intenția Ciprului de a vinde din rezerva de aur pentru a acoperi necesarul de lichiditate și incetarea bancii centrale a Indiei de a mai cumpara masiv metal prețios. De parca rezervele de sub 14 tone ale Ciprului ar fi putut destabiliza piața mondiala a aurului, iar in lipsa Indiei, care oricum a ajuns in top zece țari deținatoare de aur, cu un total de aproape 560 de tone, nu se vor mai gasi cumparatori. Cotația metalului prețios a și revenit, la fel de repede, la aproape 1.500 dolari pe uncie, un semn ca scaderea a fost parțial conjuncturala și parțial necesara pentru a reduce dezechilibrul fața de restul marfurilor. Prețul de 1.900 de dolari era, oricum, exagerat, creșterea fiind cauzata doar de teama de risc a investitorilor. Protofoliul trebuie diversificatChiar și așa, adica la sub 1.500 de dolari pe uncie, aurul ramane la o cotație foarte mare. Va mai scadea? Probabil ca nu, avand in vedere situația. Ar merita cumparat la acest preț? Mai greu de raspuns. Estimarile analiștilor, inclusiv cele de acum cinci-șase luni, indicau o cotație posibila de peste 2.000 de dolari, pana la sfarșitul acestui an. Acum, insa, nu mai crede nimeni prognozele. Pe de alta parte, nici motive pentru o scadere pronunțata nu exista. Dobanzile bancare sunt in picaj (inclusiv la noi), bondurile guvernamentale nu mai sunt considerate „safe heaven“, iar depozitele bancare, nici atat. Bursa de valori, ca și piața instrumentelor financiare derivate, reprezinta o alternativa, dar nu pentru intreaga suma economisita. „Nu este recomandabil ca portofoliul de investiții sa fie ocupat doar de un activ, nici macar pentru cei cu apetit ridicat pentru risc“, spune Tadeusz Kuropatwinski, general manager la XTB Romania. Dobanzile bancare scad puternicO creștere a tranzacțiilor de profil se poate observa și la noi. Bursa de la Sibiu, Sibex, a inregistrat in aprilie, o apreciere de 74% a numarului de contracte fața de decembrie 2012. Creșterea numarului de contracte a fost, de altfel, constanta in primele patru luni ale anului. Și nu doar la Sibex, ci și pe piețele de derivate, unde au inceput sa fie cautate și instrumentele cu activ suport pe materii prime și produse agricole. Problema celor care cauta randamente mai mari in Romania este ca și fondurile mutuale au inceput sa dea semne de oboseala. Dupa caștiguri semnificative anii trecuți, fondurile s-au oprit, in primele patru luni, la creșteri de cateva procente. „Campionul“ de pana acum este Erste Asset Management - BCR Europa Avansat, cu un profit de circa 7%. Dar majoritatea fondurilor raman pe minus, iar speranțele de recuperare se amana pentru toamna (ca oricum urmeaza perioada de vara, in care tranzacțiile se liniștesc). Depozitele bancare, preferatele romanilor (și nu numai) raman principala destinație a banilor economisiți. Cum majoritatea sunt depozite sub 100.000 de euro, suma garantata de catre stat, clienții stau liniștiți. Numai ca problema care deriva din reducerea dobanzilor practicate de bancile centrale este alta: cu cat banii sunt mai ieftini, cu atat sunt mai mulți, iar dobanzile oferite de banci pentru atragerea lor se reduc, in consecința. Degeaba se rațoiește guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la bancheri sa reduca dobanzile la credite. Este clar ca randamentele depozitelor vor scadea. O opinie interesanta legata de obligațiunile guvernamentale romanești am primit de la Mark Mobius, șeful Franklin Templeton, manager de fond la Fondul Proprietatea. Mai exact, introducerea obligațiunilor in indicele JPMorgan nu este neaparat un lucru bun pentru interesul aratat de investitori. „Scaderea dobanzilor, posibila dupa introducerea in indice, va indeparta investitorii care cauta randamente mai mari chiar daca sunt mai riscante, ceea ce nu este neaparat bine pentru emitent“, spune Mark Mobius. Iar Romania ramane o țara emergenta, lucru care nu se va modifica in anii urmatori. In orice caz, cei care au bani de economisit pe termen lung pot cauta și printre activele „clasice“, precum terenuri sau locuințe, se gasesc și la prețuri bune pentru viitor. Iar pentru cei dispuși sa riște exista suficiente oportunitați. Cum este grafitul, material la mare cautare datorita utilizarii sale in bateriile litiu-ion, baterii care echipeaza tabletele și telefoanele mobile.