Un avertisment de la "nasul deflatiei" - 28 august 2012

Ne apropiem de un colaps economic, iar distrugerea cantitatii de credit existente nu se va face prin hiperinflatie, ci printr-o spirala deflationista pusa in miscare de un lant de falimente, a declarat recent pentru portalul financiar Future Money Trends Robert R. Prechter Jr., presedinte la Elliott Wave International. El spune ca inflatia reprezinta injectia de credit suplimentar, iar ceea ce noi avem in fata este o disparitie pe scara larga a titlurilor de credit.Zeci de trilioane de dolari sub forma unor instrumente de credit si alte sute de trilioane de dolari reprezentand produsele derivate nu pot fi platite. In masura in care acest credit nu poate fi rambursat, iar el reprezinta contrapartea averii a sute de milioane de oameni, procesul deflationist va conduce la evaporarea acestei avutii. Banii de hartie reprezinta instrumentul final de stingere a unor datorii si toata lumea ii va dori dupa ce oamenii vor vedea ca cele mai multe dintre promisiunile de plata nu pot fi onorate.In deflatie valoarea banilor cash se apreciaza, spune Prechter, care nu crede in teza hiperinflatiei care ar fi aprinsa de tiparirile masive de bani ale bancilor centrale. Acest lucru deja se intampla de patru ani, iar imobiliarele se afla cu 45% sub maxime, marfurile cu 40% sub valorile record din 2008, in timp ce pietele de actiuni sunt in medie mai jos cu 20-25% sub varfurile atinse in perioada de expansiune a creditului. Investitorul american spune ca activele vor continua sa cunoasca o depreciere brutala in urmatorii ani si cash-ul trebuie salvat pentru oportunitati de investitii cum nu apar decat odata in viata si care se vor contura la finele perioadei de destramare a muntelui de datorii.Ceva nu este in regula cu scenariul hiperinflatieiEconomistii si oamenii de piata care sunt de acord ca in sistemul financiar global s-a acumulat o cantitate de credit pe care economia nu o poate sustine si care va determina o depresiune profunda enunta doua scenarii prin care datoria va fi repudiata. Unii sustin ca bancile centrale vor trece la tipariri masive de bani, hiperinflatia urmand sa conduca la distrugerea totala a valutelor principale actuale. Prechter se afla in tabara deflationista, afirmand ca datoria va fi stinsa prin repudieri. Falimentele in serie vor distruge cantitatea de bani aflata sub forma titlurilor de credit, punand in valoare putinii bani care vor ramane in circulatie."Deflatia este un colaps in oferta de credit", explica Prechter adaugand ca nu mai sunt potentiali debitori care sa asume la aceasta ora datorii suplimentare. Banii nu mai pot patrunde in economie pe canalul creditului, insa nici tiparnitele bancilor centrale si ale statelor nu sunt in masura sa compenseze colapsul creditului privat. Totusi chiar si lichiditatea impinsa de bancile centrale depinde de detinerea pe bilanturi a unor active, iar acestea sunt, la randul lor, tot titluri de credit care implodeaza in alte zone ale economiei.Sustinatorii tezei hiperinflatiei mizeaza pe rularea puternica a "tiparnitelor" ca reactie la aparitia falimentelor. Este ceea ce fac acum; ele tiparesc bani. Presedintele Rezervei Federale Americane, Ben Bernanke, deja a depasit prin tot ce a facut toti sefii Fed de pana acum, dar nimic nu se intampla. Imobiliarele sunt inca mai jos cu 45% fata de maximele de la jumatatea deceniului trecut, in pietele de marfuri cotatiile sub cu 40% mai coborate decat in 2008 si nici macar pietele de actiuni nu si-au revenit fiind cu 20-25% sub topul din perioada de "boom". "Bernanke da gres! Face tot ce a promis si totusi da gres. Face tot ceea ce spun sustinatorii tezei hiperinflatiei si totusi da gres!", a declarat Prechter. Daca acest impuls deflationist se pastreaza chiar si atunci cand bancile centrale creeaza aceasta datorie suplimentara, cu atat mai mult trebuie sa fim pusi in garda despre impactul pe care deflatia il va avea asupra economiei atunci cand aceasta politica va fi abandonata.Dobanzile pe termen scurt sunt la zero, titlurile de stat cu scadenta la 10 ani emise de Trezoreria SUA au un randament de 1,5%, cel mai scazut nivel din istorie, iar pietele de active sunt tot cu 25-45% sub maxime. "Ceva nu este in regula cu acest scenariu al hiperinflatiei", puncteaza Prechter. El crede ca bancile centrale nu vor tipari bani pentru a plati datoriile consumatorilor, leasing-urile auto si pentru toata mobila pentru care oamenii s-au imprumutat. Fed are limite, iar presiunile sociale si din mediul politic vor impiedica inscrierea pe o asemenea traiectorie. Incercarile inflationiste deja au inceput sa primeasca rezistenta in opinia publica, iar acestea vor fi in crestere.Importanta cash-ului, descoperita cand datornicul iti spune ca nu iti poate da banii inapoiPrincipala problema in lume ramane aceea ca exista prea multe datorii si cea mai mare parte a acestora nu poate fi platita. Sunt datorii de zeci de trilioane de dolari in credite si titluri de credit si alte aproximativ 750 de trilioane de dolari de potentiale datorii, respectiv contracte derivate, care, la randul lor, nu pot fi onorate.Cand intrebi oamenii cati bani au vei constata ca majoritatea lor sunt legati de aceste titluri de credit. Cineva iti va spune ca are doua milioane de dolari; de fapt acestia sunt tinuti in depozite bancare sau bonduri care vor fi lipsite de valoare pe termen lung. Oamenii vor incepe sa priceapa acest lucru si abia atunci increderea in banii de hartie va creste.Cand vor tine in mana o hartie de culoare verde, oamenii vor sti ca in sistemul pe care il avem acestia reprezinta plata finala. Or, cei mai multi asta vor: sa faca plati sau sa achite datorii. Cand detii un bond spui ca Trezoreria iti datoreaza 100.000 de dolari. La un moment ii spui "Mai bine ar fi sa ii platesti!". Cand raspunsul vine, "Nu am de unde sa iti platesc!", abia atunci oamenii isi vor da seama cat de important era sa puna mana pe bani. De asta cash-ul tinde sa creasca in valoare in timpuri de deflatie.Oamenii inca mentin expuneri foarte mari pe bondurile municipale, pe bondurile corporative, pe titlurile de stat ale tarilor europene. Acestea nu vor fi platite si abia atunci se va instala panica pe masura ce se va intari perceptia ca aceste active financiare nu sunt chiar atat de bune. Pastrati-va lichiditatile!Va fi o perioada in care chiar banca la care iti tii depozitele se va autodistruge, astfel incat Robert Prechter recomanda detinerile de cash. Principala preocupare a oamenilor trebuie sa fie aceea de a-si salva lichiditatile si sa evite tot ce inseamna investitii traditionale. Marfuri, actiuni, bonduri, toate vor merge jos. Inclusiv cele care acum sunt coborate, cum sunt proprietatile imobiliare din SUA, vor continua sa se devalorizeze. Oamenii vor realiza treptat ca pretul fiecarui activ tinde sa se deprecieze pe fondul unei deflatii alimentata de o cascada de falimente.Ultimul episod al inflatiei, sustinut doar de credite proasteCel din urma lucru la care trebuie sa se gandeasca oamenii este inflatia, spune Prechter. Inflatia este credit suplimentar. In lume sunt cateva zeci de trilioane de dolari in instrumente de credit care au stat la baza inflatiei pe care am experimentat-o in ultimele decenii. Cand spui ca va fi creata inca si mai multa inflatie, inseamna ca sistemul bancar va putea sa injecteze inca si mai mult credit. Dar cine se va imprumuta!? Guvernele au facut-o deja foarte mult; au imprumutat enorm la randul lor, de exemplu creditele pentru studii care au urcat la un trilion de dolari. Creditul de consum s-a sistat, iar statul a inceput sa garanteze masiv creditul pentru studenti. Sunt insa masuri temporare; oamenii vor fi prea faliti pentru a se putea macar imprumuta.Aceste datorii care apar acum, creditul suplimentar injectat artificial pentru mentinerea spiralei inflationiste nu sunt insa bune. Prechter afirma ca se va repeta situatia din piata imobiliara unde s-a construit un munte de datorii pe baza acesteia. Ce s-a intamplat in cele din urma? Un colaps total, iar preturile activelor imobiliare au fost puternic afectate de deflatie. Acelasi lucru se va intampla si in ceea ce priveste creditele pentru studii si piata bonurilor de trezorerie.Investitiile, cea mai usoara cale de a-ti micsora avutia"Sfarsitul va fi in dezordine si intrebarea va fi pentru fiecare cum reuseste sa supravietuiasca", declara Prechter care crede ca cei care vor incerca sa-si conserve valoarea prin realizarea de investitii sau detinerea in proprietate a unor active vor fi cei mai loviti. Si cei care vor pastra lichiditatile vor fi afectati, insa acestia vor avea oportunitatea ca la finalul crizei sa cumpere active undeva la 5 centi sau 10 centi pentru fiecare dolar pe care activele il masurau pe maxim. Abia atunci va fi un moment bun pentru a acumula active reale precum aur, argint, pamanturi. Va fi punctul cel mai nimerit sa scapi de dolari facand achizitii in piata.Dupa cataclism ne vom intreba cum de ne puteam imagina ca datoriile ar fi putut fi platiteIntrebat cat timp mai avem pana la precipitarea colapsului deflationist, Prechter spune ca mai poate dura. El aminteste ca la finele anilor '90 avea colegi in piata care spuneau ca rata de economisire este deja la zero si ca acesta este punctul de la care nu se poate merge mai departe cu consumul. Totusi, oamenii si-au facut o a doua ipoteca la casa si au accesat credite pentru a continua sa cheltuiasca.Acum insa castelul de carti de joc imens construit in piata creditului nu poate sa nu se prabuseasca. Intr-un interval de pana la patru ani lantul de falimente pe titlurile de credit va incepe, iar ulterior oamenii se vor intreba cum de ne puteam imagina ca aceste datorii vor fi platite.